59 results for author: adplus

Şcoala pe patru roţi de ALEXANDRA FILIP

  Pentru mai bine de o sută de copii din Dallas, un cartier mărginaș al Iașului, școala vine săptămânal, pe patru roți. Corina Chiriac, una dintre absolventele „școlii mobile”, speră că într-o zi va deveni asistent social. În sala de pe colț, de la etajul al doilea al Școlii Gimnaziale „Alexandru Vlahuță”, din Iași, se întinde o atmosferă ca la cinema. O mână de copii dau la perete mesele și așază scaunele în mijlocul clasei. Se întâmplă să fie „săptămâna altfel”, astfel că, astăzi nu vor face teme. Astăzi se vor juca. Vor alerga după ceilalți colegi la baba-oarba, legați la ochi ...

Ţigan=bau-bau? de IOANA POPESCU

Un tânăr de etnie romă care provine dintr-o familie asimilată caută să se conecteze la identitatea comunității căreia îi aparține și să își ajute semenii. Costinel Marin este din Iași, are 26 de ani și provine dintr-o familie cu patru copii, toți băieți, dintre care el este cel mai mare. Este comunicativ, receptiv, glumeț. Are o sclipire în ochii sinceri și luminoși care rămâne cu tine mult timp după ce l-ai întâlnit. Are multe planuri și se folosește de toate resursele pe care le găsește ca să le ducă la îndeplinire. În prezent reușește să îmbine munca la un proiect cu finanțare europeană în domeniul ...

„Nu sunt un nimeni” de ANNAMARIA KOZMA

„Nu sunt un nimeni”   În cafeneaua Starbucks din mallul Băneasa din Bucureşti se iau ultimele comenzi. În spatele tejghelei, abia vizibilă, Violeta se învârte ca un titirez: face cafele cu inimioare desenate în spumă, marchează încasări, dă resturi. Abia aşteaptă să termine şi cu ultimele două cliente, pentru că în minte îi stăruieşte o nelinişte: unde şi-o fi pus cheile? Închide în grabă casa şi dă fuga la dulapul ei din spate, unde găseşte cheile în ghiozdan, ce uşurare. Sunt deja doi-trei ani de când are chei de acasă, dar încă i se pare ciudat: „Nu sunt obişnuită.” Era o zi de ...

„Ce să cauţi la mall? Te îmbraci de aici din cap până în picioare” de MIHAELA BALICA

„Ce să cauţi la mall? Te îmbraci de aici din cap până în picioare” Este zi de târg pentru craiovenii din judeţul Dolj. Deşi târgul romilor din Craiova funcţionează în fiecare zi a săptămânii, indiferent de anotimp, sfârşitul de săptămână este acela care aduce puhoi de lume în spaţiul comercial aflat la ieşirea de est a oraşului . Noul târg a fost inaugurat în urmă cu doi ani într-o altă locaţie, ca urmare a unui incendiu ce a distrus mai multe tarabe din cartierul Romaneşti, unde se afla amenajat târgul anterior incidentului cu pricina. Primăria însă, a venit în ajutorarea negustorilor romi, amenajând un ...

Tatăl tău e african? de ALEXANDRA FILIP

Tatăl tău e african? Nu este. Dar brazilian? Nici. Eu sunt de etnie romă, le răspundea Nicoleta Călin colegilor de facultate curioși. Văzând-o, – înaltă, finuță, cu un păr negru, voluminos, care cade-n bucle, și cu ochi mari, castanii,  – le venea greu a crede că fata ar putea fi altfel decât „o combinație cu ceva străin, din afară”. Că este „diferită” i s-a tot spus. Diferită de restul familiei, diferită de colegii români, diferită de colegii romi, diferită de romii din comunitate, diferită de romii ceilalți. Așa că, astfel de întâmplări aproape că nu o mai afectează. Dimpotrivă, au adus-o pe calea ...

Micul artist de CRISTINA BABII

Dintr-o familie în care muzica a fost mereu prilej de bucurie, dar pe care niciun membru nu a dus-o mai departe, Antonio, de aproape 11 ani, este singurul moștenitor al portativului. Părinții se pun luntre și punte pentru ca micul lor artist să-și îndeplinească visul și să îl vadă și pe al lor cum devine realitate. Visul ca Toni să devină muzician. Toni își înșiră migălos, cu mândrie, teancul de diplome pe care apare numele lui. Se întinde după o medalie aurie, legată cu șnur tricolor. „Primăvara micilor artiști”, scrie pe micul bănuț pe care Toni îl așază, ca o cireașă pe tort, lângă zecile de diplome. ...

Mireasă la 14 ani de DOINA SÎRBU

Magdalena a abandonat școala în clasa a V-a din cauza problemelor de acasă. Acum are 23 de ani și trei copii pe care promite să nu-i lase să facă aceeași greșeală.. Magdalena e o tânără de 23 de ani cu păr lung și castaniu, puțin ars de soare pe la vîrfuri. Ochii căprui și încercănați îi trădează oboseala de copil care a crescut fără tată de la vârsta de patru ani, de mamă adolescentă care îngrijește astăzi trei copii. Nu și-l amintește pe tata, dar știe că a avut necazuri și nu a putut să treacă peste acestea. La 36 de ani bărbatul s-a sinucis, iar „mama, lovită de durere, a început să dea ...

Cristina visează de SIMONA FILIP

Cât e ziua de lungă, Cristina bate străzile Iașului căutând de muncă sau să-și umple timpul. Când se întunecă, se duce la un adăpost de noapte. Visează să aibă o casă a ei, cândva. Primul lucru pe care mi l-a spus Cristina despre ea a fost că provine dintr-o familie cu 15 copii și că în 2001 a vrut să-și cunoască părinții. Avea 16 ani atunci, aproape toți petrecuți în orfelinate și se gândea mereu la tatăl ei, despre care nu știa nimic. „Am plecat cu Geta, cu Flori și asistenta la Voinești. De dimineață am plecat, dar nu am rămas. Nu mi-a plăcut deloc ce am găsit acolo, numai mizerie. Dar am văzut o poză ...

Ambiţia îţi schimbă destinul de SIMONA POPOVICI

Drumul tânărului din orfelinate către cântec printre blocuri şi muncă cu ziua. Călin Ion, crescut în orfelinate, fără locuinţă, luptă pentru un trai decent. Chiar dacă familia nu a avut posibilităţi să-l ajute, crăpăturile în palme de la muncă se văd de la 14 ani. A mers la şcoală, şi-a descoperit talentul care-l defineşte şi este apreciat. Născut în Călăraşi, Călin, a crescut de la vârsta de 2 ani în centre de plasament din Popricani, Târgu-Frumos (județul Iaşi). De la vârsta de 18 ani îşi duce veacul pe străzile oraşului celor şapte coline – Iaşi. Părinţii au fost foarte sărăci şi nu au putut să ...

Călin…file din povestea tânărului rom cu pielea alba de SIMONA ROXANA POCLID

AD Plus Când ochii sunt închişi, totul în jur este negru. Doar glasul şi cuvântul rămân ghid. Când avea cinci ani Călin a auzit vorbindu-se la televizor despre americani și a întrebat-o pe mamă – „Dar noi ce suntem?”. Mama i-a răspuns simplu- „Suntem țigani” și de atunci Călin și-a dorit să afle mai mult. El nu trăia într-o comunitate de romi, nu i se spusese niciodată că este rom și nici nu știa ce înseamnă acest lucru. Părinții i-au povestit peste ani că străbunicii lui făceau negoț cu obiecte de artizanat (ceaune, clopote, foarfece) și au fost deportați la Iași. Aici au ...

Un actor grăbit de MĂDĂLINA NENICĂ

Lupta unui tânăr cu propriul destin. Renunţă la scena românească pentru a studia la o universitate de prestigiu din Marea Britanie. Cristian Priboi este un tânăr din neamul ursarilor. Are 24 de ani şi lucrează ca operator monitorizare, validare si introducere date la Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice din Bucureşti, asociaţie ce se ocupă cu monitorizarea politicilor publice.Viaţa sa nu a fost deloc ușoară. Încă din copilărie a fost nevoit să locuiască pe stradă, în parcuri, scări de bloc sau în poduri de casă. De-a lungul timpului s-a confruntat cu rasismul şi cu răutăţile celor din jur. Toate acestea nu ...

Cum am cunoscut-o eu pe Portocala de SIMONA FILIP

Anul trecut, am lucrat într-un proiect pentru tineri instituționalizați și romi. Am întâlnit-o pe Portocala și mi-am schimbat toate părerile pe care le aveam despre ei. Interfonul tot sună, iar pe ecranul aparatului se îngrămădesc fețe de adolescenți. Intră grupuri gălăgioase în clădire, le aud de sus râsetele și tachinările. Urcă cu greu până la etajul patru, unde eu îi aștept în sala de curs fără nici un fel de așteptări. E prima mea întâlnire cu tineri din centre de plasament și nu știu prea multe despre ei, cum se vor comporta, cum vom interacționa în următoarele trei luni de zile, cât ...

Cântăreţul de LUCIA HACMAN

Un tânăr rom își învinge soarta prin muncă și ambiție. Centrul de Plasament „Ion Holban” din Iași este casa a peste 100 de copii, iar în sânul acestei familii a fost primit în urmă cu doi ani și Alexandru Grosu. Stă la ultimul etaj al uneia dintre cele două clădiri ale centrului, într-o cameră veselă cu mobilier nou, jaluzele, parchet și baie în cameră. Este foarte curat, lucrurile sunt atent aranjate, hainele stau toate în dulap pe umerașe, iar pe masa de lucru se găsesc un laptop, niște hârtii și câteva pixuri. În cei 21 de ani Alexandru a trăit cât alții în 50. S-a născut la Focșani într-o familie de ...

Echilibristică pentru uitare de ANA-MARIA COSTACHE

O tânără se menţine pe linia de plutire cu ajutorul educaţiei non-formale. De luni până vineri, Alina se trezeşte la ora 2:30 dimineaţa într-o cameră oferită de hotelul unde lucrează ca menajeră de 11 ani. Începe munca la ora 3, timp de opt ore face curăţenie, iar imediat după se îndreaptă către Centrul de zi Parada. Cum ajunge aici, mereu puţin după ora 11:30, coboară în sala de antrenament, se schimbă în trening şi începe încălzirea. Ajutată de animatorul Cristi, Alina începe exerciţiul de echilibristică şi din trei mişcări este în picioare pe umerii lui, cu creştetul aproape atingând tavanul sălii roz-ci...

Dacă te picam, te-ai gândit ce faci mai departe? de CORINA NIŢESCU

1 2 3 4 A trăit cu dorinţa de a-şi ascunde rănile de ochii lumii şi a ajuns să îşi descopere drumul în viaţă. La vârsta de şase ani Dragoş Dumitru a aflat ce este aceea o boală psihică. Mama lui fusese internată în Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca (Buzău), iar la scurt timp a primit diagnosticul: schizofrenie nediferenţiată, gradul III. S-a pensionat pe caz de boală, iar Dragoş a fost dus într-un centru de primire de urgenţă şi distribuit la o casă de copii. *** Dragoş provine dintr-un tată ungur ţigan din Şercaia (Brașov) şi o mamă din Olteni (Teleo...

Startul corect nu ţine cont de culoarea pielii de ANDA ELENA PINTILIE

Le vezi și bagi mâna-n foc că-s românce. Se prezintă cu mândrie și cu bucurie drept tinere de etnie romă și luptă pentru ca, prin cultură și educație, și alți tineri romi să doboare barierele discriminării. Denisa și Lavinia sunt două dintre cele trei fete din casa Lupu. Alături de Georgiana, ele s-au născut într-o familie mixtă, din tată rom și mamă româncă. Povestea de dragoste a părinților, ambii ieșeni, e desprinsă, parcă, din filme. Mama, Mariana, s-a măritat de tânără cu Lilian. S-a întristat că nu a fost înțeleasă de ai ei, dar s-a bucurat de primirea cu brațele deschise de care a avut parte în ...

Ecou de MIHAELA BALICA

Când ochii sunt închişi, totul în jur este negru. Doar glasul şi cuvântul rămân ghid. Pe o stradă mărginaşă din cartierul 1 Mai aflat în extremitatea vestică a oraşului gorjan Târgu Jiu, un băieţel ce nu pare a avea mai mult de 12 ani trage cu încăpăţânare de un cărucior ticsit cu bidoane pline cu apă. Pe măsură ce sticlele se mişcă haotic în coşul improvizat pe două roţi, apa sare în stropi jucăuşi pe pantalonii băiatului, lăsând o pată răcoroasă în zona gambei. Soarele pripeşte pământul de trei zile fără încetare. Când stropii grei lovesc solul nisipos, praful se răspândeşte în aer şi în urma ...

Maestrul arcuşului de ANDREEA BĂDOIU

Un tânăr violonist rom visează să ajungă muzician de talie internațională și să dovedească ce poate. Sala Mică a Ateneului Român din București este aproape plină. Muzicologi, părinți, profesori de muzică sau simpli spectatori așteaptă concertul bursierilor Uniunii Muzicienilor Interpreți din România (UNIMIR), la care participă cinci tineri cu performanțe muzicale deosebite. Mircea Dumitrescu, un băiat rom de 16 ani, poreclit „micul Paganini”, stă câteva minute de vorbă cu mama lui și cu Olivia Papa, profesoara îndrumătoare, apoi merge să se pregătească pentru intrarea pe scenă. Nu are emoții, deși va interpreta ...

Familia cu drag de şcoală de CRISTINA BABII

Doris și Larisa sunt o familie fără nume. Nu îi unește o iscălitură pe hârtie, ci doi copii și mult drag de muncă. Drag de muncă pe care l-au moștenit de la părinți, care l-au moștenit de la părinți, care l-au moștenit… Asta în pofida etichetei sub care s-au născut și care ar fi trebuit să le stea lipită de frunte ca o palmă aruncată peste față. Cum stai cu fața spre Biserica „Uspenia” din Botoșani, unde a fost botezat Mihai Eminescu, la o privire peste umărul stâng, suficient de forțată încât să se miște și corpul, poți să zărești o croitorie pentru femei și bărbați, cu firma marcată cu litere ...

Tradiţie şi partitură – două iubiri într-o inimă de rom de ANDA ELENA PINTILIE

E rom și s-a născut cu muzica-n sânge. A cântat, parcă dintotdeauna, la acordeon, la orgă și la saxofon – după ureche. E genial, ca tot neamul lui de lăutari. Și nu vrea să se oprească aici. La 14 ani, David visează cu papion și clarinet, spre marile scene ale lumii. Atunci când vorbești despre satul Zece Prăjini, gândul îți zboară la muzică, la romi, la petrecere și la voie bună. Aflat la granița dintre județele Iași și Neamț, satul din comuna Dagâța și-a căpătat numele de la împroprietărirea cu câte zece prăjini de pământ a romilor sloboziți din robie. Numele a devenit renume – după ce ursarii s-au ...

Oameni într-un cuvânt de CRISTINA DAMIAN

La 22 de ani, Alexandru Cantea a găsit echilibrul între educație și tradiție. „Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor” (George Enescu), stă scris pe geamul pătrat al celei de-a treia uși de la ultimul etaj din Conservatorul din București. Este vineri după-amiază, ora cinci, iar din cele 14 săli de studiu de la etajul patru din Conservator răsună muzică clasică, cu opriri și reluări, cu pauze și repetiții. Studenții se plimbă între săli, mai schimbă peisajul, își cumpără cafea de la tonomat, se strâng pe hol și mai discută una-alta, iar în final toți revin la instrumentele lor. Studenții ...

3 x clasa I = ? de ANCA BORDEANU

Rodica este de etnie romă, are 30 de ani și a făcut de trei ori clasa întâi. A abandonat când s-a convins că tatăl ei avea dreptate: țiganii nu iau coroniță De la deal la vale În Dancu, un sat de la periferia Iașului, romii s-au stabilit începând cu sfârșitul anilor 80 „pe deal”. Casele lor erau granița dintre sat și ogoare, iar copiii sătenilor nu aveau voie să treacă pe acolo singuri că „îi luau țiganii”. De altfel, romii aveau destui copii de-ai lor ca să le mai trebuiască și alții, dar amenințarea „te duc în deal la țigani” era una care înspăimânta toți copii din sat. Acolo erau femei cu fuste ...

Ruperea de tradiție pentru educație de MĂDĂLINA NENICĂ

Un fiu de căldărari renunță la tradiție ca să învețe mai mult. Cătălin Stănescu  provine dintr-o familie de romi căldărari din Târgu Neamț. Pentru majoritatea celor din această etnie este normal ca după patru clase să renunțe la școală și să învețe meșteșugurile taților. La vârstă la care alții se căsătoreau, Cătălin a ales școala, un lucru rar întâlnit în rândul etniei din care provine. Tânărul este acum masterand în cadrul Universității „Al.I. Cuza”  din Iași specializare Politici publice și management instituțional. Romii căldărari își duc traiul prin confecționarea și vânzarea ...

Un copil liniştit de PAUL BĂLHUC

Alex Tofan, din satul Zmeu, comuna Lungani, e un copil liniştit. Viaţa alături de cei trei fraţi ai săi, într-o casă de chirpici, cu acoperişul spart deasupra patului său, nu l-a doborât. Nici faptul că la şcoală colegii râd de el că e mic, are urechile mari şi n-are papuci nu îl mai afectează. Şi-a făcut un nou prieten care îl încurajează permanent să meargă la şcoală. De la cinci ani, Alex a dormit împreună cu fratele său mai mare, pe un pat de lângă perete. La orice ploaie mai puternică, apa se infiltra prin acoperişul casei de chirpici şi uda aşternuturile roase de la atâtea spălări. Într-o zi de ...

Viaţa unei familii învingătoare de SIMONA POPOVICI

O bunică crește o familie greu încercată. În centrul Iașului, într-o clădire străbătută de cutremure, coaptă de soarele de vară, ca un palat cu un respect îmbătrânit, se află două mâini de oameni care-și măsoară soarta de pe o zi pe alta. Zâmbesc sincer în căutare de bine, chiar dacă alte suflete s-ar stafidi într-o asemenea împrejurare, ar crește numai dezamăgire că nu ar avea șanse egale și respect. Violeta Pașa este o femeie de 53 de ani, cu diplomă pentru un suflet ridicat dintre dărmăturile bătăilor îndurate, a clipelor în care își ascundea chipul de furia soţului. Soțul Violetei a murit la vârsta ...

Căutările Iuliei de ANDREEA BĂDOIU

O studentă devine activistă pentru că vrea să își accepte identitatea romă și să aducă o schimbare în societate. În clasa XI-a Iulia Damian a fost președinta Consiliului Școlar al Elevilor din liceul „Alexandru Rosetti” din Vidra, județul Ilfov, după ce a câștigat la o diferență de doar cinci-șapte voturi. Și-a dorit să candideze pentru că îi plăcea să se implice în proiecte și a văzut în concurs o șansă care ar fi putut să o ajute să organizeze diverse evenimente în școala unde învăța, dar și să adune experiență. Nu s-a așteptat ca faptul că e de etnie romă să îi facă probleme și să fie un ...

Limba noastră-i o comoară de CRISTINA BABII

E toamnă și afară e mai întuneric decât în alte zile, nici strop de soare nu se strecoară printre norii plumburii. Pe drumul către școala „Ion Bojoi” din Flămânzi aleargă copii cu ghiozdane colorate în spate și cât e ulița de lungă merg ușurel, în șir indian, doi câte doi, cu căciulile groase pe frunte. Printr-un ochi de geam se zărește o mână de copii, fiecare cu degetele ridicate într-un „V” strâmb și fragil. În fața lor, alături de profesorul sprinten, se uită a dojană un tânăr cu tenul măsliniu, și ochi oceanici care se opresc fiecare chip în parte. Când Loren se uită la ei, copiii își ascund ...

Sex feminin, etnie romă – exemplu de reuşită prin educaţie de ANDA ELENA PINTILIE

E o tânără ca oricare alta, cu studii superioare, cu o familie frumoasă și cu o viață bogată. N-a ținut niciodată cont de șabloanele în care societatea a vrut s-o încadreze și a ajuns să fie un model pentru femeile de etnie romă.  S-a născut într-o familie cu patru frați – cel mai mare, de 18 ani și cel mai mic, de 12 ani. Era fetița mult așteptată, minunea părinților și uimirea băieților casei. A trăit în puf, iubită și ocrotită, alintată și menajată. Astăzi e, în continuare, minunea lor. Căci dragostea și puful n-au stricat-o, ci au ajutat-o și-au încurajat-o să-și urmeze visele. Corina are 28 de ...

Straturile vălenilor de ALEXANDRA FILIP

În 2012, primăria din Piatra Neamț a adunat romii de la principalele blocuri sociale din oraș și i-a mutat în Văleni. Între timp, dincolo de râul Bistrița, vechii locuitori ai satului și nou veniții trebuie să învețe să conviețuiască. Ca să ajungi în satul Văleni, cel mai simplu este să iei microbuzul alb și hodorogit, care trece prin stația de la Piața Mare, din orașul Piatra Neamț. „De aici, pleacă în fiecare oră, la și zece sau la fără douăzeci de minute”, mă liniștește o doamnă cu părul vâlvoi, prins într-un elastic colorat, și încotoșmănită în haine grele, pregătite pentru un octombrie pus pe ...

O mamă pentru mai multi de CORINA NIŢESCU

O femeie de 50 de ani schimbă viața unor copii dintr-un after-school. Într-un apartament bucureștean modest din zona Ferentari, familia Militaru vorbeşte despre ce rol are educaţia în viaţa unui copil. Concluziile sunt deopotrivă: „Fără educaţie nu eşti bine văzut nicăieri” şi „nu faci nimic fără educaţie”, spune mama Maria Militaru, educator al Clubului de Educaţie Alternativă din cadrul organizației Policy Center for Roma and Minorities. Copiii învaţă asta prin exemple mărunte, care le sunt la îndemână şi care sunt mult mai motivante pentru ei decât zicala străveche „Cine are carte, are parte”, continuă ...

Etichete de ANA MARIA COSTACHE

O studentă de etnie romă învață să-și asume identitatea. După ce i-am spus că aș vrea să o intervievez, Georgiana s-a pregatit temeinic cu notițe. Își deschide tableta cu arătătorul ușor tremurând și întrevad primele rânduri: Mă numesc Georgiana C*., am 23 ani, sunt licenţiată în jurnalism la Universitatea din Bucureşti şi sunt de etnie romă. Probabil că deja mi-aţi pus o etichetă, însă vă rog să citiţi mai departe de atât. Până la 14 ani, Georgiana s-a întrebat de multe ori în gând de ce tatăl ei este mai închis la culoare decât ea, însă niciodată nu l-a confruntat, iar el a evitat subiectul, ba ...

Pariul de IOANA POPESCU

Trei frați de etnie romă, aflați la început de drum, duc o luptă zilnică pentru accesul la educație. Georgeta Petre, o femeie de 37 de ani, privește liniștită la scena din lemn prăfuită, încropită într-o sală de clasă, pe care copiii săi își repetă rolurile alături de alți colegi. Toți trei fac parte dintr-o piesă de teatru care aduce în atenție problema discriminării romilor. Astăzi este una dintre primele repetiții. Frunzărește puțin foile cu textele pe care David, băiatul cel mare, i le-a încredințat ca să aibă grijă de ele. Pe frunte îi dansează preț de câteva secunde două-trei linii, se încruntă, i ...

Copii aceştia vor învăţa să zboare de SIMONA ROXANA POCLID

În presa ieşeană stă scris îngroşat şi batjocoritor  titlul: „Biblioteca împărţită cu ţiganii din Păcurari pe ritm de manele”. Singurele ritmuri ale clădirii de pe Şoseaua Păcurari, numărul 29 sunt ale sărăciei şi neputinţei. În fosta filială ,,Garabet Ibrăileanu”, o clădire cu gratii la geamuri, tencuiala pereţilor căzută şi găuri în tavan, fără apă curentă şi încălzire, locuiesc 19 persoane într-o luptă de adaptare la lumea de dincolo de bucăţile de gard rămase în picioare. Cum spațiul nu mai putea fi considerat o bibliotecă a devenit căminul unor oameni. În partea dreaptă, la câţiva ...

Drumul de fier de MIHAELA BALICA

Despre egalitatea de la linia de start şi obstacolele care te fac cine eşti la sfârşitul cursei Sâmbătă la prânz. Soarele arde neobişnuit de puternic pentru jumătatea lui septembrie. Poate este doar senzaţia creată de pământul încins care ridică praf la fiecare pas. Drumul denumit de craioveni “pe canal”, aflat la periferia Craiovei, aminteşte de uliţele prăfuite ale oricărui sat. Cândva, aici se întindea un canal adânc de zece metri. Astăzi, este doar un drum de aproximativ doi kilometri lungime, înprejmuit de casele romilor ce locuiesc în această parte a oraşului. Cei mai mulţi de aici se ocupă cu ...

Film de prezentare

Priveşte acest film de prezentare al proiectului "Priveşte dincolo de aparenţe"! Acest film de prezentare descrie pe scurt activităţile proiectului dar şi oamenii care au făcut posibilă implementarea acestui proiect. Scopul proiectului a fost promovarea non-discriminării iar acest lucru s-a realizat prin intermediul a două mari activităţi: A. Editarea de articole anti-discriminare de către o echipa de 20 de jurnalişti. Articolele au fost publicate în cele 2 numere ale revistei "Priveşte dincolo de aparenţe" dar şi pe site-ul www.orientat.ro şi pe Facebook. B. Susţinerea piesei de teatru "Pod peste zid", piesă de ...

Bisturiul nu tine cont de etnie de ANDA ELENA PINTILIE

A trecut prin multe momente menite s-o doboare. A plâns în fața lor, le-a stat împotrivă sau, pur și simplu, le-a întors spatele. Pe toate a reușit să le transforme în experiențe de viață. „Sunt Alina Călin, medic rezident Chirurgie Generală, de etnie romă”. Simplu și la obiect – așa se prezintă, fără a-și ascunde zâmbetul cel frumos. Te pierzi în ochii ei verzi și parcă nici nu știi cum să mai continui discuția. Tonul ei sună atât de calm și de natural, încât te dezarmează. Din familia ei, neam de ursari din Podu Iloaiei, județul Iași, e a treia soră – din cinci frați – care are studii superioare. ...

Piesa de teatru “Pod peste zid!”

Daca doresti sa promovati anti-discriminarea, egalitatea de sanse si prietenia indiferent de etnie foloseste filmuletul piesei de teatru "Pod peste zid". Piesa este realizata de copii romi si romani, este o piesa pentru copii care transmite mesaje legate de discriminare, egalitate de sanse si prietenie. Poti folosi acest film atat pentru copilul tau cat si pentru elevii tai (daca esti cadru didactic). Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Piesa "Pod peste zid"

Revista “Priveste dincolode aparente”, numarul 2

Revista "Priveste dincolo de aparente" aduna toate povestile scrise in cadrul proiectului "Priveste dincolo de aparente", proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Cei 20 de jurnalisti implicati in cadrul acestui proiect au scris povestile de viata ale unor persoane de etnie roma. Jurnalistii nostri au povestit modul in care eroii povestilor lor au fost discriminati din cauza etniei lor si cum au fost acestia afectati de prejudecatile celorlalti oameni. Daca doresti sa citesti aceste povesti o poti face la categoria blog. Revista "Privesti dincolo de aparente", nr. 2 , partea 1 Revista ...

Revista “Priveste dincolo de aparente”, numarul 1

Revista "Priveste dincolo de aparente" aduna toate povestile scrise in cadrul proiectului "Priveste dincolo de aparente", proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Cei 20 de jurnalisti implicati in cadrul acestui proiect au scris povestile de viata ale unor persoane de etnie roma. Jurnalistii nostri au povestit modul in care eroii povestilor lor au fost discriminati din cauza etniei lor si cum au fost acestia afectati de prejudecatile celorlalti oameni. Daca doresti sa citesti aceste povesti o poti face fie deschizand documentele de mai jos fie on-line, pe site-ul orientat.ro, categoria blog. ...

Pliant de promovare anti-discriminare

Acest pliant se adreseaza in special copiilor, folosind in special jocul, povestea si culoarea. Mesajelul transmis prin acest pliant este acela de prietenie si toleranta. Foloseste acest pliant pentru promovarea anti-discriminarii.  

Manual de instruire JURNALISM NARATIV

Jurnalismul narativ este o interpretare a unei povești și modul în care un jurnalist o expune, fie ficțional, fie non-ficțional. Pe scurt, este modul în care se poate spune o poveste. Jurnalismul narativ este cunoscut și ca jurnalism literar, definit ca nonficțiune creativă, care dacă este scrisă bine, conține informații corecte și bine documentate captând atenția cititorului. Jurnalismul narativ este corelat cu jurnalismul de imersiune, un termen folosit pentru a descrie situația când un scriitor urmărește un subiect sau o temă pentru o perioadă lungă de timp (săptămâni sau luni) și detaliază experiența dintr-o ...

Afisul de promovare al piesei POD PESTE ZID

Daca doriti ca in scoala sau institutia dvs sa se deruleze un spectacol al piesei Pod peste zid, va rugam contactati Asociatia Elita Scolii Barlad (Tanase Fabian: tanasefabianmihai@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/elitascolii) si solicitati organizarea unui spectacol. Pentru promovarea piesei de teatru puteti downloada afisul de promovare aici.

Strada nu e acasă de ANNAMARIA KOZMA

La 16 ani, Mioriţa Enache locuieşte de trei luni într-un cort de pe strada Vulturilor din Bucureşti. Trei luni în care a nins, a plouat, iar soarele a lipsit o lună de pe cer. „Avem prea multe pe cap, pe bune”, spune Mioriţa în timp ce trece încă o dată compulsiv cu mâna prin păr. Podoaba neagră îi ajunge până aproape de fundul încorsetat bine într-o pereche de blugi la modă şi e atât de strălucitoare, încât pare că lasă în urmă dâre de keratină. Fata de 16 ani înaintează încet pe stradă, cu paşi butucănoşi şi nonşalanţi, aşa cum te mişti uneori prin casă, când nu te vede nimeni. Îşi ţine încle...

Alexandra printre copii de LUCIA HACMAN

O tânără romă din Iași devine mediator școlar ca să ajute comunitatea. Alexandra Iulia Bîzgă are 24 de ani și lucrează ca mediator la Școala „Ion Neculce” din Iași, din septembrie 2014. În primele zile de școală, în special, numărul elevilor este destul de redus dar pe parcurs în băncile din sălile de clasă apar tot mai mulți prichindei fâșneți, unii curioși să descopere tainele alfabetului și ale numerelor, iar alții să-și întărească cunoștințele acumulate în anii trecuți. La Școala Generală „Ion Neculce” din Iași sau Școala Nr. 21, cum este cunoscută în cartierul Dimitrie Cantemir, ...

Dansul cobrei de DOINA SIRBU

Tatăl a abandonat-o încă de la naștere, iar mama lucrează peste hotare în căutarea unui trai decent. Lipsită de căldura părintească Felicia s-a refugiat în muzică, iar flautul i-a devenit ca un frate. „Dacă nu vă supărați pun partitura în față”, îmi spune Felicia și întinde degetele fragede spre foile albe pictate în negru pe un portativ. „Sunt piese noi pe care nu am cum să le memorez timp de o săptămână”. Începe cu încălzirea. Buzele, obrajii, degetele și plămînii trebuie să fie pregătiți pentru a inspira și expira muzica. Niște sunete ciudate, pe care nu le percepe urechea unui începător sau a unui ...

Priveste dincolo de aparente in imagini

Proiectul Priveste dincolo de aparente in imagini si cuvinte: Activitatile proiectului s-au derulat sub forma a doua mari componente: A. Activitatea de realizare a revistei Priveste dincolo de aparente: A presupus coordonarea unei echipe de 20 de jurnalisti (special instruiti in arta jurnalismului narativ). Acestia au avut menirea de a transpune in articole-povesti vietile unor personaje de etnie roma. Toate personajele povestilor noastre s-au lovit de discriminarea celor din jur. B. Activitatea de realizare a piesei de teatru Pod peste zid: Piesa a reunit 21 de copii aatat de etnie roma cat si neroma. Prin piesa jucata micii actori ...

Piesa Pod peste zid reflectata in presa

Cu ocazia spectacolului sustinut de echipa de tineri actori la Casa de Cultura Birlad, sambata 7 noiembrie 2015, au fost prezenti si jurnalistii de la Media TV Barlad. Aici puteti vedea si voi reportajul:   Multumim Media TV Barlad!

Dirijorul potrivit de CRISTINA DAMIAN

Adina are 21 de ani, e soție, mamă și studentă în anul II la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A crescut într-un neam de ursari și, din șase frați, doar ea împreună cu o soră mai mare au ajuns la facultate. 16 August 2014 Măresc pasul pentru a mă întâlni cu o fostă colegă de clasă. Dacă mi-aș scoate picioarele din sandalele bej și mi le-aș pune pe asfalt, s-ar topi. Deși am fost de multe ori la ușa apartamentului unde locuia Adina până acum, nu văzusem decât holul principal și ușa care dădea spre un alt hol, și asta doar printre picături, ...

Vizita la Murgeni

Înainte de venirea vacanței copii implicați în piesa de teatru Pod peste zid, realizată în cadrul proiectului “Priveşte dincolo de aparenţe” au fost în vizită la colegii lor de la Murgeni pentru a promova drepturile omului și lupta împotriva discriminării. Murgeni este una din comunele din județul Vaslui cu o populație numeroasă de etnie romă și sperăm că piesa noastră de teatru a reușit să ridice cel puțin semne de întrebare cu privire la discriminarea etnică. Proiectul este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. și este realizat în parteneriat cu Asociația Elita Școlii din ...

În vizită la Centrul de zi pentru sindrom Down – Miracol din Bârlad

Mici noștri actori au fost în vizită la Centrul de zi pentru sindrom Down – Miracol din Bârlad unde au jucat spectacolul Pod peste zid. Piesa de teatru promovează respectarea drepturilor omului și luptă împotriva discriminării de orice fel, în special a celei etnice și rasiale și este realizată în cadrul proiectului “Priveşte dincolo de aparenţe” cofinanțat prin EEA and Norway Grants prin Fondul ONG în România în parteneriat cu Asociația Elita Școlii din Bârlad.  

Spectacol la Școala de Muzică și Arte plastice „N.N Tonitza” Bârlad – 10.06.2015

Pe 10 iunie 2015 micii actori au mers sa susţină încă un spectacol la Școala de Muzică și Arte plastice „N.N Tonitza” Bârlad. Aceştia i-au impresionat pe spectatori şi le-au arătat ce este discriminarea. Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.  

Spectacol la Școala Gimnazială “Vasile Pârvan “Nr. 2 din Bârlad – 5.06.2015

Astazi, 5 iunie 2015, actorii nostri au mers la Școala Gimnazială “Vasile Pârvan “Nr. 2 din Bârlad. Ei au jucat piesa „Pod peste zid” pentru copii din această clasă şi le-au transmis câteva informaţii despre discriminare, ce este discriminarea, când discriminezi şi de ce este bine să nu discriminezi. De asemenea, spectatorii au aflat că prietenia este importantă, indiferent de etnie. Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Spectacol la Școala Gimnazială Nr. 1 din Băcani – 9.04.2015

Azi, 9 aprilie 2015, s-a mai susţinut încă un spectacol al piesei „Pod peste zid”, piesă realizată a fost în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Piesa a promovat anti-discriminarea şi egalitatea de şanse dar a arătat spectatorilor că prietenie există chiar şi între persoanele de etnii diferite. Piesa s-a susţinut la Școala Gimnazială Nr. 1 din Băcani.

Spectacol la Școala Gimnazială „Manole Costache Epureanu”, Nr. 9 din Bârlad – 09.04.2015

Copii-actori au început lunga serie a spectacolelor piesei de teatru „Pod peste zid”. Astăzi au vizitat Școala Gimnazială „Manole Costache Epureanu”, Nr. 9 din Bârlad. Actorii – care sunt copii atât copii români cât şi romi, s-au împrietenit şi transmit acelaşi mesaj tuturor spectatorilor: prietenia este posibilă indiferent de etnie. Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Spectacol Barlad 6 aprilie 2015

Actorii nostri au avut o nouă reprezentaţie în data de 6 aprilie 2015. Aceştia au jucat piesa „Pod peste zid” pentru elevii de la Liceul Tehnologic  „Petru Rareș “, Nr. 3 din Bârlad. La finalul spectacolului, d-na Marinela Marcu (managerul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”) a dorit să transmită şi ea un mesaj spectatorilor şi să sublinieze de ce important să nu discrimineze şi că toţi oamenii sunt la fel, indiferent de etnie. Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în ...

Al doilea spectacol al piesei “Pod peste zid” – 30.01.2015

Dacă tot au prins curaj, micii actori au mai susţinut un spectacol la Școala Gimnazială „Iorgu Radu” Nr. 1 din Bârlad. Mesajul transmis elevilor şi domnilor profesori a fost că prietenia este importantă între oameni, indiferent de etnie. Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Primul specacol al piesei “Pod peste zid” – 28.01.2015

În data de 28 ianuarie 2015 a avut loc primul spectacol al piesei „Pod peste zid”. Micii actori au reuşit să îşi depăşească emoţiile şi i-au încântat pe elevii de la Școala de Muzică și Arte plastice “N.N Tonitza” din Bârlad. Piesa „Pod peste zid” a fost realizată în cadrul proiectului „Priveşte dincolo de aparenţe”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.  

Anunt

Anunt recrutare jurnalisti sau viitori jurnalisti.

Concurs de scenarii

Asociația pentru Dezvoltare Continuă AD Plus Iași lansează concursul de scenarii – Privește dincolo de aparențe în cadrul proiectului cu același titlu, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Căutăm un scenarist talentat (poate fi încă student) care poate face un scenariu care să miște inimile spectatorilor. Ce trebuie să faci? - să scrii o schiță a unui scenariu pentru o piesă de teatru care are ca temă generală discriminarea copiilor şi tinerilor romi - scenariul rezultat trebuie să îl trimiţi la adresa de e-mail adplus.iasi@gmail.com până la data de 5.06.2014 Tr...